Altobella Cappelleri e o mână de femeie. Scundă şi plinuţă. A venit pe lume în 1940, într-o familie cu 11 copii din regiunea Calabra (Italia). În faţa instanţei, ea a declarat că a avut o copilărie nefericită, însă fraţii şi surorile care au depus mărturie au contrazis-o. Viaţa ei s-a complicat mai târziu, când a trecut prin trei mariaje, intercalate de divorţuri şi aventuri cu amanţi. Altobella a adus pe lume patru copii (unul dintre ei a murit apoi, într-un accident). Stabilită în Franţa, la Aucamville, italianca era proprietara unui han celebru în zonă datorită gastronomiei specifice. Întreprinzătoare, ea îşi rotunjea veniturile organizând "la negru” nunţi şi recepţii.

Prin 1989, în hanul Altobellei a intrat şi Georges Hourdain, un bărbat de 60 de ani. Cunoştea localul de pe vremea când avea o viaţă normală şi un loc de muncă. Acum, Georges era un om al străzii. "Îi era foame şi i-a cerut de mâncare Isabellei (porecla Altobellei), iar ea a zis că-i dă, dar trebuie să muncească. El a acceptat”, povesteşte Salvatore, fostul ginere al hangiţei. Curând, Georges a devenit un sclav. Om bun la toate, terorizat, maltratat. Îi plăcea să bea, iar pentru asta Altobella nu ezita să-i aplice corecţii memorabile. "Putea fi foarte violentă. Iar lui Georges îi era teamă, devenise tot mai neputincios”, îşi aminteşte Salvatore. Însă şirul umilinţelor nu s-a oprit aici. "Într-o zi, i-a tăiat un vârf de ureche cu un cuţit”, declară juraţilor Franck. Martorul de 43 de ani, un ţăran cât "un dulap normand”, era un apropiat al familiei. Rememorează în faţa instanţei serile de beţie pe care italianca le încheia cu un "ş-acum să ne distrăm şi altfel”. Era momentul în care se retrăgeau în camera ei, iar Georges era constrâns să întreţină relaţii sexuale cu Franck. Conform mai multor martori, Georges ar fi vrut să plece de la han. N-apuca să se depărteze prea mult, Altobella sau s