UE refuză României intrarea în Spaţiul Schengen. Printr-un precedent neîntâlnit, Spania închide piaţa muncii pentru români. UE taie din fondurile structurale acordate României, în vreme ce o comisie a ONU blochează Bucureştiul pe piaţa tranzacţiilor cu certificate de emisii de carbon (de cel puţin 1,5 mld. euro). De unde vine eşecul?

De la aderarea la UE, la 1 ianuarie 2007, România nu mai are niciun orizont. Nici în politica externă, nici în cea europeană. Reuniunea anuală a diplomaţiei române de săptămâna trecută nu a clarificat apele: ce vrea România şi ce trebuie să facă diplomaţii români în noua situaţie? Doar să "atragă" investiţii străine, ceea ce tot i se cere de 20 de ani? De ce lucrurile merg din ce în ce mai prost?

"Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană România şi-a uitat angajamentele faţă de UE. Toate evenimentele dovedesc că nu privim cu seriozitate angajamentele. Aşteptăm ce? Ca fondurile europene să cadă din cer ca ploaia. Există o abordare, i-aş spune iresponsabilă, faţă de UE - nu avem politici care să pună în practică ce ne-am angajat. Ne gândim la modalităţi în care noi transformăm UE (federalizarea UE - n.n.), dar, din păcate, nu suntem în poziţia în care ideile noastre să producă cine ştie ce reverberaţii.

De altminteri, pare că lansăm idei doar pentru a ne scuza că nu ne uităm pe «ţintar», acolo unde sunt punctele, politicile", spune Teodor Meleşcanu, senator, fost ministru de externe.

În acest an cinci evenimente la graniţa dintre politica internă şi cea externă au marcat România. Sunt patru eşecuri majore - blocarea aderării la Schengen, blocarea accesului pe piaţa muncii din Spania a românilor, blocarea unor importante fonduri nerambursabile de la UE şi interzicerea tranzacţiilor cu emisiile de carbon - şi un singur succes - intrarea României în scutul american antirachetă.

Administr