Cheltuielile estimate cu depoluarea şi dezafectarea vechilor instalaţii Petrom au crescut de aproape patru ori după privatizare.

Statul va achita până în 2034 aproape 600 milioane euro pentru decontaminarea şi dezafectarea sondelor închise şi instalaţiilor Petrom, în condiţiile în care a încasat 669 milioane euro când care a vândut austriecilor de la OMV 33,34% din acţiunile companiei. Suma presupusă de decontaminare şi dezafectare este doar una relativă. Ea creşte an de an, în funcţie de noile obligaţii care revin OMV-Petrom. Numai închiderea Arpechim Piteşti, decisă de austrieci, costă statul român peste 400 milioane euro, a declarat zilele trecute ministrul Mediului, Laszlo Borbely, aflat în vizită la rafinărie.

Statul a mâncat banii şi acum n-are să îi dea Petrom

Mecanismul plăţii Petrom prevede constituirea unui fond la Trezorerie special destinat plăţilor pentru acţiuni de depoluare. Valoarea fondului trebuie să fie de 50 de milioane de euro, iar dacă în anul următor banii sunt cheltuiţi, suma trebuie completată. În teorie, mecanismul e simplu, însă în practică nu funcţionează. Borbely zice că nu sunt bani. „Statul român s-a angajat, la privatizarea Petrom, să plătească orice decontaminare istorică la Arpechim (...) Din datele pe care le avem acum, acest lucru înseamnă peste 400 milioane euro. În momentul de faţă, 50 milioane euro sunt puşi de către Petrom la Trezorerie, deci putem să-i folosim. (...) Ca să finalizăm aceste decontaminări trebuie să găsim soluţii după 2013 şi din bani europeni, pentru că nu ne putem permite din buget să cheltuim atâţia bani", a declarat ministrul Laszlo Borbely în timpul unei vizite făcute, marţi, la Oarja, în judeţul Argeş.

Ce obligaţii are statul faţă de Petrom

Obligaţia statului faţă de Petrom in privinţa depoluării siturilor, dezafectării sondelor şi instalaţiilor (cazul Arpechim) este unul din