Flaviu Roua arată cum graffiti poate întrece atitudinea de vandalizare, cu puţin simţ estetic. Artă care refuză să se supună limitelor şi programelor impuse de o galerie, graffiti ne urmăreşte la tot pasul.

În lume, generaţii la rând şi-au făcut vocile auzite prin intermediul mesajelor şi al inscripţiilor alambicate, apărute peste noapte, în văzul tuturor. „Este o luptă continuă între grafferi, unde cel mai bun este cel care apare în cele mai multe locuri,” spune grafferul Jones. Probabil cel mai vizualizat graffer timişorean, Flaviu Roua este autorul multora dintre lucrările de sub podul Traian, semnate cu porecla „Jones”. „Golden Boy, bebeluşul, se referă la religie, calul alb reprezintă simplitate şi puritate, în timp ce autoportretul cu roşu şi negru este axat pe împletirea dintre bine şi rău,” explică Flaviu Roua.

Flaviu are 22 de ani, iar primul graffiti l-a făcut în clasa a zecea. Un an mai târziu, a câştigat locul întâi la un astfel de concurs, fiind favoritul publicului. A primit amendă de două ori pentru că a fost prins colorând ziduri, dar premiile au fost mai multe. În momentul în care a simţit că este destul de matur încât să îşi asume şi chiar să îşi vândă arta, a început să colaboreze cu autorităţile pentru aprobări. El a obţinut o aprobare pe termen nelimitat pentru a-şi expune arta murală, alături de desenele altor grafferi.

De aceea, timişoreanul, împreună cu ceilalţi trei artişti ai grupului 380K – Antik, KaRM şi Core – consideră că toţi grafferii îşi pot promova munca în acest fel, legal, asumat şi productiv. Dincolo de dimensiunea de protest de la care a pornit, graffiti devine o rampă de lansare pentru tineri, ţinând loc de CV.

Jones şi-a lăsat datele de contact lângă cele mai multe dintre lucrările sale, astfel că i s-a propus să decoreze faţade de case, camere de copii, chiar şi maşini, nu doar cu ajutorul aero