Jurnaliştii vor trebui să se gândească de două ori înainte de a publica un material despre o persoană publică, riscând altfel procese costisitoare. Sursa: SHUTTERSTOCK

Noile reglementări din Codul Civil privind viaţa privată intră în conflict cu unele practici jurnalistice, graniţa dintre dreptul la liberă exprimare şi dreptul la viaţă privată în cazul persoanelor publice fiind extrem de ambiguă.

Reprezentanţii societăţii civile susţin că, pe viitor, ar trebui afişată prudenţă din partea massmedia atunci când dezbat anumite teme ce privesc viaţa personală a anumitor indivizi. În acelaşi timp, se face multă referire la practica CEDO care permite, totuşi, satira în media. "Mingea" este în terenul judecătorilor care, începând cu 1 octombrie, vor interpreta noile norme.

Amanta bugetară a ministrului

Georgiana Iorgulescu este aleasă în CSM din partea Centrului de Resurse Juridice (CRJ). Din punctul său de vedere, articolul privitor la atingerile aduse vieţii private din noul Cod Civil fac trimitere doar la demnitari, persoane publice prin definiţie, dar în cazul practicilor de tip paparazzi "apare o problemă".

"Jurisprudenţa CEDO stabileşte că orice dezvăluire care serveşte interesului public nu interferează cu dreptul persoanei publice la propria imagine. De exemplu, dacă un ministru își angajează amanta într-o instituție publică, pe bani publici, atunci subiectul poate deveni de interes public. Dacă amanta este angajată a ministerului şi dacă cei doi se întâlnesc în timpul programului, atunci informaţia serveşte interesului public", a declarat, pentru "Evenimentul Zilei", Iorgulescu.

Interdicţii exprese

Ea mai susţine că noul Cod este mult mai restrictiv decât actuala normă în ceea ce priveşte protecţia vieţii private şi nu înţelege de unde graba de a fi pus pe 1 octombrie în practică.

"Codul Civil a fost publicat în Monitorul Ofi