“Mai vino iar în gara noastră mică\" nu ar mai fi fost un referen cântat cu atâta aplomb dacă Ceauşescu şi-ar fi pus în aplicare visul. Sau dacă ar fi pus în aplicare ceea ce credeau alţii că visează.

Nici nu se mai ştie exact ce i se pregătea bietei Gări de Nord din Bucureşti, de la a cărei inaugurare oficială se împlinesc astăzi 139 de ani. Ideea este că varianta cu demolarea a intrat în panoplia miturilor urbane despre Ceauşescu.

Zvonul a început să circule imediat după cutremurul din 1977. Conform bancului sec care circula la vremea respectivă prin presă: “Ce este o lege? Este un zvon trecut prin Marea Adunare Naţională". Este adevărat că după cutremur Ceauşescu nu numai că dorea să reconstruiască, dar voia să şi…modernizeze. Şi toată lumea ştia că la Ceauşescu modernizare era totuna cu demolare. Aşa că vestea apărută peste noapte cum că Nicolae Ceauşescu are de gând să termine cu Gara de Nord nu părea neverosimilă la vremea respectivă.

Entuziasm urban

“Este posibil să-i fi trecut prin minte aşa ceva", spune Alexandru Budişteanu, cel care a fost arhitect-şef al Capitalei între 1977 şi 1983, exact în perioada în care Ceauşescu se afla în starea de entuziasm urban. “Marile lui avânturi demolatorii au venit după cutremurul din 1977. Constatase că puteau să dispară brusc case şi cartiere şi a hotărât să facă şi el la fel. Dacă putuse Dumnezeu, el de ce nu?! Cât am fost eu arhitect al Capitalei ar fi transpirat această idee a demolării Gării de Nord, dacă ar fi existat. Este adevărat însă că unii susţineau că Ceauşescu dorea să o demoleze. Cred că e şi vina corului de lingăi, care-l făceau să se creadă Superman…".

Se discutau deja prin târg şi două variante postdemolare: varianta 1-nivelarea locului, varianta 2-construirea unui al doilea Centru Civic. În jurul celei de-a doua variante circulau zvonuri de genul