Suntem în contratimp? Suntem pe contrasens? În fond, înspre ce se îndreaptă societatea românească de astăzi? Care îi sunt ţelurile? Dar modelele? Cei ce ascund criza cu atâta dibăcie nu fac decât să-i amplifice efectele. Ce să mai înţelegi: pe de o parte, un om de afaceri de mare succes compară cu o dezinvoltură demnă de o cauză mai bună Uniunea Europeană cu Reichul nazist, pe de altă parte, un nou cult al lui Ceauşescu, devenit vedetă de telenovelă, face ratinguri de meci de fotbal la televiziunile de ştiri.
În acelaşi timp, ministrul polonez de Finanţe, Jan Vincent-Rostowski, avertizează asupra pericolului unui război între ţările europene într-o perspectivă medie de timp dacă problemele corelative crizei actuale - care se dovedeşte a fi, chiar dacă politicienii nu par pregătiţi să o accepte, o criză de sistem - nu vor fi rezolvate şi Uniunea europeană se va prăbuşi ca urmare a lipsei de consecvenţă în faţa crizei datoriilor suverane ale statelor şi a euro.
Aceste idei nu au apărut din senin, iar expunerea lor a fost făcută în faţa parlamentarilor europeni la Strasbourg, fiind prilejuită de lansarea unui raport realizat de o bancă elveţiană, UBS, privind consecinţele prăbuşirii monedei euro.
Iar la conferinţa de presă ce a urmat Vincent-Rostowski şi-a dezvoltat, ideea, arătând că marea realizare a Europei, pacea politică, nu este eternă şi că, în absenţa unor decizii bune, istoria se poate întoarce împotriva europenilor.
Tot la Strasbourg, şi José Manuel Barroso a tras semnalul de alarmă, arătând că actuala criză a euro este cea mai mare sfidare a timpului nostru şi că integrarea europeană este pusă în primejdie.
Dar la noi spaţiul şi valorile europene forjate tocmai pentru ca oroarea să nu se mai întâmple pot fi reduse, din motive ideologice, la contrariu, la cel de-al patrulea Reich, fără ca grozăvia să fie taxată.
Ca ş
