Cum zona Timişului a fost una dintre regiunile în care în anii boom-ului imobiliar s-a înregistrat una dintre cele mai mari creşteri ale preţului terenurilor, mulţi dintre cei “bântuiţi” de ideea îmbogăţirii peste noapte, având impresia că pierd o oportunitate unică, au accesat credite bancare de valoare mare pentru a achiziţiona teren. După ce criza a produs un scurt-circuit la nivelul pieţei imobiliare, mulţi proprietari, dându-şi seama că nu mai au cum să-şi recupereze banii, au lăsat băncile să execute garanţiile şi să ia terenurile ipotecate. Aşa s-au trezit majoritatea instituţiilor bancare cu un portofoliu funciar extrem de greu de vândut.
Mirajul îmbogăţirii rapide
La ritmul în care creşteau preţurile pe piaţa imobiliară timişeană în 2006 sau 2007, părea că păstrarea lichidităţilor în bancă, oricât de generoase ar fi fost dobânzile oferite pentru depozitele la termen, este ilogică. Majoritatea celor care au avut lichidităţi importante au investit în terenuri, în special în apropierea Timişoarei, unde începuseră să se înmulţească complexurile rezidenţiale şi existau tot mai multe proiecte de infrastructură, cum ar fi inelul şoselei de centură sau autostrada Arad - Timişoara, care erau de natură să le dea proprietarilor de terenuri speranţe că vor obţine din revânzarea terenului achiziţionat sume de zece, sau poate de o sută de ori mai mari decât cele investite.
Mulţi nu aveau banii necesari pentru a achiziţiona teren şi au decis să se împrumute de la bănci, mizând pe faptul că banii pe care îi vor scoate din revânzarea terenurilor le vor acoperi rambursarea creditului şi le vor lăsa şi o marjă de profit deloc neglijabilă.
Criza a lovit însă poate cel mai dur în acest sector. Blocarea pieţei imobiliare şi închiderea pe rând a foarte multor firme de construcţii a spulberat visurile proprietarilor de teren care sp
