Ciprul preferă să se împrumute de la Rusia pentru a trece peste problemele economice pentru că Moscova nu îi pune condiţii aşa cum s-ar fi întâmplat dacă ar fi mers pe calea deschisă de Grecia, Irlanda şi Portugalia şi ar fi apelat la ajutorul UE şi al FMI.

"Creditul ne va ajuta să ne descurcăm mai bine cu problemele de lichiditate. Cu situaţia care există pe pieţele financiare nu ne permitem luxul de a ne alege creditorii", a afirmat ministrul de finanţe cipriot Kikis Kazamias, citat de The Guardian, explicând decizia guvernului de a cere un împrumut de urgenţă de 2,5 mld. euro din partea Rusiei.

Împrumutul are o dobândă de 4,5%, cu 10 procente sub dobânda cerută de investitori. Rusia are toate motivele să ajute Ciprul pentru că dacă ar fi apelat la ajutorul UE şi al FMI, guvernului de la Nicosia i s-ar fi putut cere restructurarea industriei bancare offshore, intens folosită de oamenii de afaceri ruşi.

Guvernul ciprot are mare nevoie de lichidităţi pentru a acoperi un deficit bugetar de 5,5% din PIB în acest an şi a refinanţa datoriile ajunse la maturitate, în condiţiile în care băncile sunt expuse faţă de datoriile suverane ale Greciei. Cipru devine astfel al patrulea stat din zona euro, după Grecia, Irlanda şi Portugalia, care cere un bailout internaţional.

Deşi este membră a UE şi foloseşte moneda euro, Ciprul a evitat să apeleze la ajutorul Europei din mai multe motive.

În primul rând, spre deosebire de pachetele de bailout propuse de UE şi de FMI, creditul nu este condiţionat de măsuri de austeritate sau de reforme ale sectorului financiar al ţării. Ministrul cipriot de finanţe a asigurat populaţia că "termenii acordului sunt favorabili pentru Cipru" şi că nu vor împiedica măsurile fiscale începute de guvernul comunist aflat la putere. Totuşi, analiştii ciprioţi consideră că, în lipsa unor reforme structurale, împrumutul doar va a