Tot ce se ştia despre căscat până acum era că este un semn al somnului, fără să fie oferită o explicaţie ştiinţifică. Cercetătorii de la Universitatea Princeton (Statele Unite) au lansat ipoteza că funcţia căscatului poate fi aceea de a regla temperatura creierului, scrie site-ul sciencedaily.com.

Astfel, oamenii de ştiinţă americani au făcut teste în timpul verii şi al iernii pe un eşantion de 160 de persoane şi au descoperit că fenomenul căscatului apare mai des în timpul anotimpului rece. Explicaţia ar fi că prin căscatul din timpul iernii, oamenii îşi reglează temperatura creierului supraîncălzit, deoarece diferenţa de temperatură dintre corp şi mediul exterior este mai mare. Unul dintre autorii cercetării, profesorul Omar Eldakar, a spus că 40% din participanţi au căscat în primele cinci minute de la ieşirea din casă, indiferent de anotimp. Cu toate acestea, în timpul verii procentul a scăzut la 10%, dar iarna acesta a crescut sau a rămas constant.

Efectul răcoritor al căscatului poate fi explicat prin două teorii. Cantitatea mai mare de aer rece care intră în organism sau o circulaţie mai bună a sângelui, datorată mişcării largi a mandibulei. Cercetătorii spun că în condiţii atmosferice calde, căscatul nu este folositor, încălzind mai mult creierul. Din acest motiv, frecvenţa lui scade odată cu ieşirea în aer liber şi expunerea la temperaturii asemănătoare celor corpului uman.

„Acestea sunt primele rezultate care pot confirma variaţia frecvenţei căscatului în funcţie de anotimp. Aplicaţiile pot fi uimitoare, nu numai în psihologie, dar într-o înţelegere crescută a bolilor, cum ar fi scleroza multiplă sau epilepsia, care sunt acompaniate de căscat excesiv şi disfuncţii de termoreglare. Rezultatele pot confirma că acum căscatul ar putea fi folosit ca probă în diagnosticarea eficientă a acestor boli", a mai spus profesorul Eldakar.

@