Mulţi oameni cred în continuare că atacurile de la 11 septembrie 2001 au fost nu doar acte de terorism politic, ci şi parte a unui război cultural, a unei ciocniri a civilizaţiilor. Cele două aspecte care suscită cea mai mare atenţie în conflictele culturale sunt religia şi sexul, mai exact modul în care bărbaţii tratează femeile. Acestea două sunt, desigur, strâns legate: religia este de obicei folosită ca instrument de reglementare a comportamentului sexual şi a relaţiilor dintre sexe.

Interpretarea culturală a lui 11 septembrie ca ciocnire a civilizaţiilor explică de ce unii foşti exponenţi ai stângii s-au alăturat conservatorilor în ostilitatea lor faţă de islam. În trecut, cei mai mulţi americani de stânga ar fi perceput războiul din Afganistan ca pe o acţiune neo-imperialistă. Dar, de la 11 septembrie încoace, tonul s-a schimbat. Talibanii au subjugat femeile, le-au oprit accesul la educaţie şi le-au ţinut încotoşmănate în burqa. Aşa încât un război împotriva talibanilor şi oaspetelui lor, Osama bin Laden, ar putea fi interpretat drept război pentru eliberarea femeilor.

În fapt, este prea puţin probabil ca feminismul să fi jucat vreun rol în decizia preşedintelui George W. Bush de a duce SUA în război. Dar considerentele culturale i-au permis să recruteze destui aliaţi improbabili.

Reacţiile la atacurile de la 11 septembrie şi la recentul episod cu Dominique Strauss-Kahn şi o cameristă africană într-un hotel din New York au foarte puţine elemente în comun, cu o singură excepţie: încă o dată, conflictele culturale au fost invocate într-un mod care ne duce în eroare.

Orice s-ar fi întâmplat între fostul director al FMI şi femeia care îl acuză, faptul că Strauss-Kahn a fost arestat şi plimbat prin faţa presei ca suspect al unei infrac-ţiuni a avut parte de critici aspre din Franţa. Recent, un binecunoscut publicist francez afirma că aresta