Zonele de conflict existente pe glob reprezintă una din preocupările majore ale tuturor statelor lumii. Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, Bucureşti, cercetător specializat în Analiză de Conflict şi Relaţii Internaţionale, a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări pe această temă extrem de fierbinte.
Reporter: Care sunt zonele actuale de conflict?
Iulian Chifu: Există multe zone de conflict la această oră. Există zone de conflict de generaţia a doua, din perioada războiului rece şi a decolonizării, de la Orientul Mijlociu, India-Pakistan, Cipru, cele două Corei, şi multe spaţii din Asia de Sud-Est şi Africa. Avem apoi conflictele de generaţia a doua şi jumătate, conflictele îngheţate din spaţiul sovietic - Transnistria, Nagorno-Karabakh, Osetia de Sud, Abhazia - dar şi din fosta Iugoslavie - Kosovo, Bosnia-Herzegovina, dar şi de la delimitarea frontierei între Slovenia şi Croaţia sau de la numele Macedoniei - şi conflicte de generaţia a treia, conflictele terorismului - Yemen, Somalia, Sudan, Afganistan, bineînţeles, Pakistanul, care nu e deloc liniştit, Sahara occidentală. Peste toate au apărut crizele de încheiere a dictaturilor de dezvoltare în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, care pot escalada în conflicte deschise, acolo combinându-se şi cu conflictele de generaţia a doua, de la decolonizare şi criza din Orientul Mijlociu.
Reporter: Cum vedeţi inflamarea zonelor de conflict, în corelaţie cu actuala criză economică?
Iulian Chifu: Impactul nu este direct, ceea ce nu exclude o anumită influenţă reciprocă a conflictelor şi crizei economice sau, cum spunea chiar ministrul Finanţelor polonez, posibilitatea ca criza economică însăşi, la final, să treacă şi printr-o formă acută de conflict, de o anumită factură. Numai că astăzi conflictele nu mai sunt războaiele de altădată