Genele, dar şi alimentaţia influenţează flora din aparatul digestiv, cu rol esenţial în metabolism şi în eficienţa activităţii sistemului natural de apărare al organismului. În colon „locuiesc“ de zece ori mai multe microorganisme decât numărul total de celule ale corpului nostru, iar nivelul lor diferă de la un individ la altul.
Oamenii de ştiinţă din cadrul Laboratorului European de Biologie Moleculară au descoperit recent că fiecare dintre noi se încadrează, din punctul de vedere al florei intestinale, într-o categorie reprezentată de bacteria predominantă din sistemul digestiv.
Mai exact, microbii care ne colonizează intestinele se împart în trei ecosisteme diferite: cel al Bacteroidelor, cel al bacteriei Prevotella şi cel al bacteriei Ruminococcus. Potrivit cercetătorilor, aceste grupe bacteriene sunt similare grupelor de sânge.
„S-a constatat că avem unicitate şi în ceea ce priveşte ecosistemul colonului. În intestinul gros există de zece ori mai multe microorganisme decât numărul total al propriilor celule. Mai exact, adulţii tineri sănătoşi prezintă 400 de specii de bacterii cu impact major asupra sănătăţii", explică profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.
Ce mâncăm le influenţează
Tot mai mulţi cercetători îşi îndreaptă atenţia în prezent asupra „populaţiei" de bacterii intestinale, cunoscut fiind faptul că ele sunt implicate în apărarea naturală a organismului de infecţii. De altfel, luna aceasta, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Pennsylvania, SUA, au publicat un studiu potrivit căruia fiecare dintre cele trei tipologii bacteriene este determinată de alimentele care predomină în dieta fiecăruia dintre noi.
Astfel, Bacteroidele se regăsesc în numărul cel mai mare la carnivori, dar şi la cei care consumă alte tipuri de grăsimi saturate (unt şi alte