De altfel, intregul raport pare a da sama de o cumplita confruntare cu un inamic disipat in teritoriu si pe care trebuia sa-l "lucreze" atit strategic, prin invaluire, diversiune si persuasiune, cit si frontal. „Magistrul Cajvanean" Luca Pitu - care ne-a daruit in 2010 Documentele antume ale Grupului de la Iasi, comentate de noi la momentul oportun -continua a scoate, din obscuritatea CNSAS-ului, teze si antiteze mult lamuritoare despre recentul nostru trecut, de care unii se despart rizind minzeste, altii scrisnind din dinti (pe linga boi). Ba, un fost prim-ministru (cu multe case) ne indemna, paternal, in urma cu vreo zece ani, sa-l lasam naibii, trecutul, intrucit e neproductiv. Devoalarea si dezprafuirea unor „cronice batrine", par a fi deranjante nu doar pentru persoane implicate activ in aceste scrieri de sertar, ci si pentru diversi „oameni de bine", cum marturisea, deprima(n)t, intr-o recenta carte (Psihologia servitutii voluntare)un alt scormonitor iesean de arhive ceneseastice, profesorul Adrian Neculau: „Unii lideri politici, analisti sociali sau persoane publice (...) invita societatea si pe toti actorii sociali sa uite trecutul, sa-l ingroape definitiv si sa se orienteze spre rezolvarea problemelor acute din prezent (...)". Dar cum sa ignori sau sa uiti, cind - aflam de la aceeasi „sursa", Adrian Neculau - „la CNSAS exista 20 de mii de metri lineari de arhiva si peste un milion de dosare de urmarire."? Si nu doar cei urmariti, „ci si familiile lor, cei apropiati au fost si ei afectati; daca multiplicam milionul de urmariti numai de trei ori, ajungem la cifra halucinanta de trei milioane de oameni afectati de aceasta obsesie a controlului si a supravegherii." Un raport dat de sefii Securitatii Judetene Iasi (colonel Ciurlau Constantin si colonel Andronache Ovidiu), pe 12 septembrie 1986 (iata ca se implinesc 25 de ani; o punem si de-o aniversare!), etalat