Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), a declarat că salariul minim pe oră şi primele propuse de patronate pentru veniturile lunare sub 1.000 de lei îi avantajează doar pe angajatori.
Declaraţia a fost făcută în contextul propunerii pe care două patronate au înaintat-o azi noului ministru al Muncii, Sulfina Barbu. Astfel, patronatele au cerut fixarea unui salariu minim pe oră, nu lunar, ceea ce i-ar permite unei persoane să lucreze concomitent pentru mai multe firme.
Retribuţia orară minimă ar putea fi de 4 lei, au mai propus patronatele, cu posibilitatea ca salariaţii cu venituri lunare sub 1.000 de lei să primească prime.
Bogdan Hossu, preşedinteel Cartel Alfa, a reacţionat imediat spunând că asta ar duce la exploatarea salariaţilor.
Dumitru Costin, liderul BNS, a criticat şi el soluţia patronilor, deoarece îi avantajează doar pe aceştia din urmă, nu şi pe angajaţi. Pentru a se rezolva controversele iscate pe salarizarea minimă, Costin crede c-ar trebui ca aceste venituri să fie stabilite la valoarea coşului minim.
Coşul de consum a dispărut în 2003. Acest indicator arăta costurile minime necesare pentru o gospodărie şi în funcţie de el se stabilea cel mai mic salariu pe economie.
Indicatorul ar arăta, dacă s-ar publica, câte familii de angajaţi trăiesc sub pragul de sărăcie şi se transformă adesea în familii de asistaţi sociali.
Eurostat, institutul de statistică al UE, atrăgea atenţia anul acesta că-n toată Europa a crescut numărul salariaţilor care se confruntă cu sărăcia: fie că au venituri prea mici (în estul Europei), fie nu găsesc decât joburi pe perioadă determinată (plătite, de obicei, mai puţin), fie au slujbe part-time.
Economiştii care colaborează cu BNS la proiectul "Biroul pentru observarea pieţei muncii şi a calităţii locurilor de muncă" au calculat un coş de consum lunar minim pe gospodări