O zi istorică pentru Pentagon şi pentru naţiunea americană. Aşa a numit Leon E. Panetta ziua de 20 septembrie 2011. Cea în care devenise deja o amintire vechea conduită, impusă de administraţia Clinton, “don’t ask, don’t tell/DADT/nu întreba, nu spune”, ca urmare a abrogării sale, de către preşedintele Barack Obama.
O schimbare considerată de secretarul Departamentului Apărării/DoD/Pentagonului ca fiind una calitativă, menită a asigura egalitatea de şanse şi demnitatea tuturor celor care doresc să se înroleze în Forţele Armate Americane.
Aceste afirmaţii au fost făcute la conferinţa de presă organizată în sala tradiţională de la DoD, dar într-un cadru nou, Panetta preferând înlăturarea tribunei impunătoare, pentru alocuţiunile rostite în picioare, şi optând pentru o masă modestă, la care, în stânga sa, se afla, drept coechipier real, nu mimat, liderul militar cu funcţia cea mai mare în armata de peste Ocean – amiralul Michael Glenn “Mike” Mullen, şeful Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore.
Un alt detaliu interesant este punerea într-un cerc apropiat a scaunelor pentru jurnalişti, semnalul unui alt tip de comunicare, mult mai apropiată, cu cei care sunt mandataţi să reflecteze, în presă, ce este nou în mediul militar.
“Aceştia sunt oamenii care-şi pun în joc viaţa lor pentru patrie şi asta este ceea ce contează cel mai mult” a afirmat Leon E. Panetta privind în ochi pe jurnaliştii din faţa sa. Nu în tavan. Nu peste ei. Precum unii omologi de-ai săi, europeni.
Secretarul apărării nu a uitat să mulţumească tuturor acelora care, la nivelul Pentagonului şi la acela al categoriilor de forţe armate, s-au implicat în implementarea noii conduite, menită a nu afecta instruirea şi eficienţa armatei, coeziunea subunităţilor şi recrutarea celor dornici să se înroleze în cea mai puternică structură milit
