Decizia de integrare a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen a fost amânată, ieri, la Bruxelles, fiind posibilă, însă, rediscutarea subiectului la reuniunea din octombrie a Consiliului JAI. Sursa: EVZ

Ţările membre ale Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă la un acord în privinţa extinderii spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria, iar preşedinţia poloneză a UE nu a supus la vot decizia, pentru a nu îngreuna procedurile de aderare.

Dacă s-ar fi ajuns la o hotărâre negativă, ar fi fost necesară reluarea unei părţi a regulilor juridice de aderare, la nivelul Consiliului şi chiar al Parlamentului European. Amânarea face posibilă, însă, o eventuală reintroducere a subiectului pe ordinea de zi a viitorului Consiliu European, din octombrie.

Preşedinţia poloneză a prezentat un text de compromis, pentru că Olanda şi Finlanda anunţaseră că nu sunt de acord cu extinderea Schengen. Textul propune aderarea în două etape, întâi cu graniţele aeriene şi maritime, în acest an, apoi cu frontierele terestre, după 31 iulie 2012. Decizia trebuie luată în unanimitate de către Consiliul JAI.

Pro şi contra României

Înainte de reuniune, ministrul olandez pentru imigraţie, Gerd Leers, a declarat că România trebuie să facă progrese în lupta anticorupţie, pentru ca Olanda să aibă încredere că acquis-ul Schengen va fi pe deplin implementat. În schimb, ministrul austriac de interne, Johanna Mikl-Leitner, a pledat pentru aderarea în etape a celor două state, fără să specifice date concrete.

Ea spune că cele două ţări au ajuns deja foarte departe, dar mai sunt unele lucruri de făcut. "Ştim că toate criteriile tehnice, confirmate prin cele şapte rapoarte de evaluare Schengen, au fost îndeplinite, dar este important şi sentimentul de siguranţă al poporului nostru. Nu avem siguranţă când vine vorba de combaterea corupţiei", a explicat ea.

Negocierile de la B