Apariția traducerii în română a Raportului de poliție de Marie Darrieussecq a fost aproape simultană cu lansarea volumului la Editura POL din Paris. Subtitlul volumului, Acuzații de plagiat și alte moduri de a supraveghea literatura, orientează încă de la început privirea coercitivă asupra statutului unui scriitor și al operei sale. Raport de poliție este un eseu de mai bine de 300 de pagini, elaborat de autoarea a peste 10 romane, dintre care Naissance des fantômes, Bref séjour chez les vivants, Le Bébé,White, Truismes etc. Marie Darrieussecq propune conceptul de „plagiomanie“, care desemnează atracția artiștilor pentru a-și învinui congenerii de plagiat lingvistic ori ideatic. Primind diverse acuzații de plagiat chiar de la inși nepublicați, care îi pretindeau drepturi de autor sau care vedeau în drama lor de viață subiectul romanelor scriitoarei, aceasta se hotărăște să investigheze fenomenul. Eseista observă adesea că granița dintre ficțiune, autobiografie și document este flexibilă și productivă, dar, în același timp, vătămătoare. Astfel, pornind de la propria experiență ca acuzată de plagiat, Marie Darrieussecq ajunge să-i inventarieze pe marii scriitori din istoria literaturii: Paul Celan, Ossip Mandelștam, Guillaume Apollinaire, Émile Zola, Cervantes, Melville, Pablo Neruda, Camillo José Cela, Marcel Proust, Sigmund Freud, Danilo Kis, Daphné du Maurier, acuzați, în diverse momente ale creației lor, de plagiat. Autoarea observă că numele celebre atrag nu doar învinuiri epocale, dar și drame pe măsură, sinucideri, paralizie, mutism, melancolie, furie, disperare, crize de nebunie.Mașina de furat „gîndurile“ Perceput ca angoasă, suspiciune exacerbată și asocieri între texte și idei, plagiatul devine o forță irepresibilă pentru scriitorul care își simte atacat edificiul în momentul cînd crede că regăsește propriile idei în alte opere literare, considerate d