Eşecul Schengen este oficial. Schimbarea strategiei devine absolut necesară pentru România dacă mai vrem să avem vreo şansă atât la spaţiul Schengen, dar şi la zona euro.

Amânarea unei decizii privind aderarea României la spatiul Schengen reprezintă un esec clar în îndeplinirea acestui obiectiv national major. Indiferent de încercările de cosmetizare a deciziei de astăzi a Consiliului JAI, realitatea nu poate fi evitată: România a ratat posibilitatea de intra în zona Schengen în 2011 si se îndepărtează tot mai mult de acest obiectiv. Faptul că presedintia poloneză a UE nu a supus votului Consiliului JAI subiectul prezenţei României în Schengen are drept consecintă amânarea deciziei pentru o dată neprecizată. Esecul este cu atât mai clar cu cât în luna iunie, în urma Consiliului European, se decisese ca în septembrie să se anunte calendarul aderării României la Schengen.

Problema aderării la Schengen nu mai este una tehnică, ci este una politică, de aceea strategia României trebuie schimbată urgent. În lipsa unei noi abordări, mai curajoase şi mai verticale, drumul nostru va fi blocat oricâte criterii tehnice am îndeplini. Amânarea sine die a unei decizii implică coagularea şi intensificarea eforturilor româneşti de lobby în rândul statelor europene care se opun aderării noastre la Schengen. Este cel mai clar semnal că trebuie să schimbăm strategia. În acelaşi timp, devine necesară asumarea unei răspunderi politice. Dacă este adevărat că eşecul este unul politic, atunci şi răspunderea trebuie să fie politică şi autorităţile de la Bucureşti trebuie să abordeze acest subiect. Este cel mai răsunător eşec extern al regimului actual şi este necesară o răspundere pe măsură.

Este nevoie de o schimbare radicală de abordare din partea Românie şi din partea guvernului român. Trebuie să facem lucrurile de o manieră complet diferită, pentru că abord