Se vorbeste mult si la noi despre un nou partid, despre o noua miscare politica. Se pare ca azi in lume e un moment favorabil aparitiei unor noi miscari politice sau sociale. Dupa zeci de ani de retorica iresponsabila si propaganda de stanga, s-a ajuns in sfarsit ca peste tot in lumea civilizata sa se puna public si vizibil pe tapet marea problema a “statului social” si a abuzurilor institutionalizate la care este supus platitorul de impozite si banul sau. Incep sa se extinda reactiile impotriva clasei politice occidentale.

Devenita o clasa de specialisti in manipularea banilor extrasi de la platitorii de impozite pentru a cumpara voturi de la asistatii sociali (tot mai numerosi si obraznici) ea se afla acum in defensiva. Nu mai e vorba doar de Tea Party in America. Pana si in Grecia incepe sa se faca simtita trezirea la viata si revolta constiintei platitorului de impozite. Spune asta chiar Spiegel.

Cum stau lucrurile la noi? Momentan destul de slab. Avem doar un inceput de discutie publica. Foarte slaba. In rest, nimic. Miscarea de protest la adresa elitei politice, atat cata este, este nefocalizata. Ii lispeste componenta interesului material personal si a constiintei economice aferente. Constiinta platitorilor de impozite, a paturilor sociale productive si active, nu s-a trezit inca la viata. In absenta ei, nici nu se poate pune problema unei noi forte politice de tip Tea Party sau unei revolutii interne si reinoirii in vreunul dintre partidele politice existente. Si nu exista alte idei-forta la ora actuala. Singura idee alternativa, cea nationala, pare obosita si lipsita de suficienta tractiune. Intre cei doi piloni ai unei miscari social-politice de succes, identitatea si interesul material, acum este ora celui din urma.

Dat fiind faptul ca in cazul nostru, romanesc, nu avem o manifestare de forta a constiintei intereselor econ