Banalele tratamente luate fără reţetă pot provoca ulcer, hepatită toxică, boli ale sângelui sau avort spontan, atrag atenţia medicii.
Folosite pe scară largă odată cu venirea sezonului rece, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sunt eficiente împotriva răcelii, accesibile ca preţ şi, mai ales, nu necesită prescripţie medicală. Toate acestea fac posibilă supradozarea lor, prin asocierea de medicamente cu acelaşi efect. Iar la persoanele care au anumite sensibilităţi, tratamentul intensiv cu antiinflamatoare nesteroidiene poate declanşa boli.
Gastrita şi ulcerul gastric, sângerările digestive exteriorizate sub formă de vărsături (asemănătoare ca aspect zaţului de cafea) sau de scaune închise la culoare (melenă) sunt principalele complicaţii ale administrării unor doze mari de medicamente precum aspirina, indometacinul, ibuprofenul şi diclofenacul. Aceste complicaţii pot apărea şi la persoane aparent sănătoase, fără suferinţe digestive. De asemenea, antiinflamatoarele nesteroidiene trebuie luate doar cu acordul medicului de cei care suferă de boli renale, hepatice ori de astm bronşic.
Nocive, indiferent de formă
Efectele adverse apar pentru că antiinflamatoarele acţionează prin blocarea unei enzime numită ciclooxigenază. Aceasta stimulează formarea de substanţe care întreţin inflamaţia (tromboxani, leucotriene, prostaglandine). Dar aceste substanţe au şi multiple roluri benefice în organism. „Prostaglandinele sunt implicate în regenerarea celulei gastrice, scad secreţia de acid clorhidric şi cresc secreţia de mucus la nivelul stomacului. Cu alte cuvinte, antiinflamatoarele nesteroidiene scad mecanismele de apărare ale stomacului", ne explică medicul gastroenterolog Marian Zota de la clinica Med-As din Capitală. Însă aceste medicamente pot declanşa o gastrită sau un ulcer şi dacă sunt administrate pe alte căi decât cea orală: su
