Un furgon de posta utilizat la Caracal (inceputul secolului XX), doua costume de surugii (secolul al XIX-lea), un pupitru de lemn folosit in oficiile postale pentru scrierea corespondentei si un abac din lemn folosit pentru calcul (secolul XIX), un teleimprimator (prima jumatate a secolului al XX-lea), o goarna postala din corn de vita folosita de factorii postali rurali din jud. Buzau (la jumatatea secolului XX), stampile de zi folosite in oficiile postale din regiunea Falticeni, o piesa de mic mobilier care a apartinut lui Cezar Librecht primul director al Postei Romane (1 sept 1864 - 11 februarie 1866) - sunt cateva dintre obiectele expuse zilele trecute la Muzeul National de Istorie a Romaniei, in cadrul evenimentului "Bucurestii la primul claxon".
Vezi in fotogalerie reconstituirea unui interior de oficiu postal din prima jumatate a secolului XX si Carta telegraho-postale a Romaniei. Afla mai multe despre surugii si despre postalioane.
Costume de surugii
"Provenind din turcescul "surucu", termenul surugiu semnifica "persoana care conduce o diligenta sau un postalion, stand calare pe unul dintre cai. Costumele sunt confectionate in anul 1958, la "Intreprinderea de stat Decorativa", fiind replici fidele ale costumelor folosite de surugiii din Tara Romaneasca in sec. XIX.
Aceste costume se compun din: itari, camasa, ilic, surtuc, tasca, caciula, brau de piele, bici mare impletit din curele de piele, cu codiristea scurta si cu capatul subtire si neimpletit (ca sa pocneasca tare). Acest bici purta numele de harapnic. Testaura acestora demonstreaza influente ale unor meserii, lasate in structura costumului popular. Haina de surugiu, din zona de sud a tarii, din postav cu ornamentatii, este inspirata de costumul de surugiu. Modalitatea de imprimare a costumelor este arta decorativa. Din punct de vedere coloristic, predomina albastrul, v