Doar doi din 10 români luptă pentru a trăi mai bine, arată un studiu referitoar la modul în care au reacţionat românii la criză, studiu realizat de GfK, companie de cercetare a pieţei.

Ceilaţi, opt din zece români, fie sunt resemnaţi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă, fie aşteaptă ca soluţiile să vină din afara lor - de la Guvern sau alte autorităţii.

Cercetarea îi împarte pe români în trei mari categorii, în funcţie de atitudinea lor faţă de o viaţă mai bună.

"Luptătorii"

Astfel, o primă categorie este cea a "luptătorilor". Ei sunt românii care-şi gândesc viitorul, îşi fixează ţinte şi sunt motivaţi interior, acţionează pentru a-şi face viaţa mai bună, pentru a trăi mai bine. Cei mai mulţi sunt tineri, activi, cu studii superioare.Din 10 români, doar doi sunt "luptători".

"Suferinzii"

În a doua categorie, cea mai numeroasă, intră persoanele cu o atitudine formată în comunism, estompată poate până prin 2008 şi revenită în forţă odată cu recesiunea.

În opinia "suferinzilor",speranţa şi salvarea vin de la autorităţi, în special de la Guvern. Sunt persoane de peste 50 de ani, mare parte pensionari, au studii şi venituri medii sau modeste.Potrivit studiului GfK, şapte din 10 români sunt "suferinzi".

"Captivii"

Persoanele care-au pierdut orice speranţă c-ar putea-o duce cândva mai bine, care s-au resemnat şi nu mai aşteaptă nimic nici de la guvernanţi şi nici de la Dumnezeu, sunt "captivii". Au peste 60 de ani sau cel mult 20 de ani, mulţi dintre ei pensionari, au studii cel mult medii şi venituri foarte mici. Din 10 români, unul este "captiv".

Studiul GfK, una dintre cele mai importante institute de cercetare de piaţă din România, arată că românii au suferit un şoc psihologic în momentul declanşării crizei (2008 - 2009), când au simţit primele efecte. În 2010 au