România, la fel ca şi Cehia şi restul ţărilor fost comuniste, mai are de lucrat în ceea ce priveşte etica în afaceri şi economie pentru că i-au lipsit doi dintre cei trei piloni de bază ai afacerilor.
"Există trei gardieni ai afacerilor: spiritul antreprenorial, concurenţa şi reglementarea. În regiunea noastră suntem mai puţin etici pentru că ne-au lipsit punctele doi şi trei: în timpul comunismului a lipsit concurenţa, iar în perioada de tranziţie reglementarea, pentru că eram sătui de reguli", consideră economistul ceh Tomas Sedlacek, prezent la dezbaterea "Economia binelui şi a răului", organizată de Centrul Ceh şi de Ambasada Cehiei în România. Tomas Sedlacek, 34 de ani, este membru în Consiliul Economic Naţional al Guvernului ceh, consilier al fostului preşedinte Vaclav Havel.
De multe ori în afaceri este tentant să o iei pe o scurtătură, deşi acest lucru nu corespunde valorilor morale. "Acum mult timp stăteam la o coadă, dar cineva în spatele meu a găsit o altă uşă pe care se putea intra. Când noi stăteam la rând el era deja în biroul autorităţilor", a spus omul de afaceri Sebastian Ghiţă, care controlează mai multe companii din industria IT&C şi electro-retail, cu un rulaj anual în jurul valorii de 300 mil. euro. "Dacă mă întrebaţi pe mine, uneori folosesc scurtăturile", a completat Ghiţă.
Economistul ceh recunoaşte însă că nu a fost fost niciodată în locul unui om de afaceri: "Eu vorbesc teoretic, nu ştiu ce aş face dacă aş putea să câştig 10 miliarde de euro într-o clipă".
Un rol important în lipsa de etică din mediul de afaceri îl joacă şi statul, care nu oferă întotdeauna cele mai bune exemple. Din cauza corupţiei "nimeni nu are încredere în guvern şi de aici porneşte problema privind etica în afaceri", consideră Raymond Breden, preşedintele Camerei de Comerţ Anglo-Române.
Sedlacek susţine că, dacă în trecut etica şi economi