Lipsurile apasă greu pe umerii pensionarilor care au ajuns să împrumute câteva sute de lei pentru a avea cu ce să-şi cumpere murături şi zarzavat pentru la iarnă, lemne de foc sau medicamente. Cei mai mulţi dintre ei au ajuns să trăiască la limita de jos a sărăciei, au pensii foarte mici, astfel că nicio bancă nu le dă posibilitatea să împrumute bani.

Singura lor nădejde rămâne Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor(CARP) Galaţi, care percepe o dobândă foarte mică.

Supravieţuiesc din credite

Pe nea’ Gheorghe Sasu (72 de ani) l-am întâlnit pe holurile sediului CARP Galaţi. Bărbatul a lucrat o viaţă ca şofer de autobuz şi are o pensie de doar 620 de lei. Banii nu-i ajung decât pentru acoperirea cheltuielilor la utilităţi. Aproape în fiecare an, solicită un împrumut pentru diverse necesităţi precum plata întreţinerii, medicamente sau mâncare.

VEZI GALERIE FOTO:

VEZI VIDEO

„Vreau să împrumut 500 de lei pentru a-mi face proviziile pentru iarnă. Trebuie să cumpăr zarzavat, ţelină, castraveţi, murături, varză. Din păcate, pensia nu-mi permite să acopăr aceste cheltuieli. Este trist, dar asta e ţara în care trăim! La copii mi-e ruşine să apelez”, ne-a spus Gheorghe Sasu.

Pe Petrica Dameş (74 de ani) am întâlnit-o în timp ce aştepta gânditoare la coadă să-i vină rândul. Deşi a muncit o viaţă întreagă, are o pensie de toată jena. "Mă descurc greu. Am nevoie de bani pentru alimente şi medicamente. Din păcate, lipsurile ne fac să apelăm la credite. Este singura şansă pentru a putea supravieţui”, a spus femeia.

O poveste mai tristă are Magdalena Balica care a cerut ajutorul Casei de Ajutor Reciproc pentru suma de 210 de lei:„Doresc să-i fac o slujbă de pomenire soţului meu. Pensia nu-mi ajunge şi vin în fiecare an aici. Plătesc în rate şi-mi convine”.

La limita de jos a săr