Măsurile guvernamentale anti-criză ignoră femeile şi consolidează inegalitatea de gen, arată o analiză a ONG-ului FILIA.
"Pentru că femeile sunt mai sărace, ele sunt «săracele săracilor», situaţie menţinută şi agravată de măsurile anti-criză. Vulnerabilităţile la sărăcie au fost adâncite de măsurile anti-criză, care riscă să asigure echilibrul bugetar sacrificând cele mai vulnerabile categorii sociale, majoritatea feminizate.
Domeniile bugetare în care lucrează preponderent femei - Educaţia, Sănătatea, Asistenţa Socială - au fost printre cele mai afectate de măsurile anticriză", concluzionează Proiectul "Impactul Genizat al Crizei Economice si Financiare. Studiu de caz: Romania", realizat de Centrul FILIA în aprilie - septembrie 2011, cu sprijinul Sistemului ONU în România.
Cercetarea arată că rata şomajului în perioada 2008-2010 a crescut cu 1,8% în cazul femeilor, faţă de 1,2% la bărbaţi. În plus, potrivit Eurostat, riscul de sărăcie era în 2009 de 23,5% pentru femei şi de 21,4% pentru bărbaţi. În ceea ce priveşte nivelul riscului de sărăcie al persoanelor peste 65 de ani, diferenţa este şi mai mare: 21% pentru bărbaţi şi 30% pentru femei.
"Femeile fiind mai sărace, există riscul ca ele să «cadă» şi mai mult sub pragul de sărăcie, ceea ce creşte probabilitatea rămânerii în stare de sărăcie", spune studiul.
Creşele şi grădiniţele ţin femeile acasă
Numărul creşelor şi al grădiniţelor e unul din elementele care influenţează direct rata şomajului la femei. Numărul creşelor publice în România a scăzut, în perioada 2000 - 2009, de la 328 la 283, iar în ceea ce priveşte grădiniţele publice, în 1999/2000 erau 12.831 de grădiniţe, în timp ce în 2010/2011 mai erau doar 1.498.
"Femeile vor să muncească, dar nu pot să o facă în lipsa unor politici coerente de armonizare a vieţii de familie cu profesia. Când un stat nu oferă astfel de p
