Parlamentul Groenlandei va iniţia un important pas spre independenţa insulei, care în prezent este parte a Danemarcei: deputaţii groenlandezi îi vor cere guvernului local să adopte propria Constituţie. Posibila independenţă a Groenlandei se va răsfrânge în mod serios atât asupra Danemarcei, cât şi asupra strategiei militare a SUA, în condiţiile în care pe insulă există nu doar bogate zăcăminte de petrol, ci şi importante elemente ale scutului american antirachetă, notează cotidianul rus Kommersant, citat de Agerpres.

O rezoluţie specială a parlamentului Groenlandei va fi adoptată la 6 octombrie, în favoarea elaborării propriei Constituţii pronunţându-se deja cei mai mulţi dintre deputaţi. De aceea, guvernul va fi nevoit să transpună în viaţă decizia adoptată, iar acest lucru va deveni, potrivit experţilor, un important pas al Groenlandei spre independenţă.

În prezent, Groenlanda are statutul de autonomie extinsă, iar locuitorii ei sunt scutiţi de impozite. În 1985, insula a ieşit din Uniunea Europeană, nefiind mulţumită de politica unitară de formare a preţurilor, precum şi de limitele impuse la exportul de peşte şi de produse marine. De atunci, Groenlanda are statutul de membru asociat al UE.

Atitudinile naţionaliste au început să se extindă pe insulă în urmă cu aproximativ 40 de ani. Băştinaşii, eschimoşii-inuiţi, au obţinut din ce în ce mai multe drepturi. Apogeul acestei mişcări a constituit-o redenumirea insulei în Kalaallit Nunaat, iar a capitalei Godthab în Nuuk. Cei mai radicali adepţi ai independenţei sunt reuniţi în jurul partidului social-democrat 'Siumut'. Celelalte partide nu doresc o independenţă totală faţă de Danemarca, dar nu resping o întărire a autonomiei.

Decizia Groenlandei de a obţine independenţa ar putea leza serios interesele SUA, deoarece pe insulă se află unul dintre cele mai importante elemente ale sistemului ame