Pe langa criza economica, criza locurilor de munca si nevrozele culturale (rasismul in ascensiune clamat deunazi de Morgan Freeman), americanii traverseaza o profunda criza de sistem, o neincredere tot mai pronuntata in politicieni si mecanismele alegerilor, descrise ca un fel de coruptie pe fata. Nu am pretentia de a fi inteles in profunzime, in cele trei saptamani petrecute peste ocean, o societate atat de complexa precum cea americana. Dar pot impartasi ceva din mica experienta personala in cea mai mare democratie. Care ar fi, deci, fermentul degradarii, unde isi are originea criza de sistem?
Cei mai multi localizeaza cauza toturor relelor in mecanismul de finantare a partidelor in campaniile electorale. Drept dovada, protestatarii acestor zile de pe Wall Street se declara nemultumiti de sistemul bancar, de nedreptatile sistemului financiar dar si de influenta banilor in politica americana.
Prezenta regizorului Michael Moore in mijlocul lor, agitand mesaje guevarriste, are nevoie de cateva explicatii, altfel ipocrizia celui mai populist propagandist al stangii imaginat vreodata in America risca sa treaca neobservata. Filmul sau, Fahrenheit 9/11, un material propagandistic anti-Bush difuzat in campania din 2004, a declansat practic reactia organizatiei Citizen United (apropiata de republicani), care a initiat o actiune in justitie. Cativa ani mai tarziu, Citizen United si-a realizat propriul material propagandistic anti-Hilary Clinton.
A urmat un proces pentru ca astfel de materiale sa fie interzise la difuzare in campaniile electorale. In fine, Curtea Suprema a decis, in iulie 2010, ca nu poate limita dreptul la libera exprimare al companiilor sau diferitelor organizatii, altfel toate cartile, ziarele si televiziunile ar trebui inchise in perioada campaniilor electorale. Or, a adaugat Curtea Suprema, interzicand unei companii sa
