Rostirile lui „candide" au facut înconjurul lumii. Mesajul e simplu şi pe înţelesul tuturor: guvernele nu conduc lumea, Goldman Sachs conduce lumea iar lui nu-i pasă. Cuvintele brokerului care a făcut aceste afirmaţii acum câteva zile într-un interviu acordat BBC având în fundal imagini cu city-ul londonez, districtul financiar numărul doi al lumii, se aud şi acum în urechile tuturor chinuind bunul simţ a milioane de oameni. Iar dacă aceste destăinuiri nu au fost suficiente pentru a şoca până şi pe cei mai somnolenţi dintre telespectatori, cu siguranţă confesiunile sale de noapte care au urmat au trezit de-a binelea din toropeală pe oricine. Am aflat astfel în continure că omul s-a culcat în fiecare seară timp trei ani visând la o recesiune de tipul celei din anii '30 de pe urma căreia să câştige suficient de bine pentru a-şi potoli pofta de bani. De ce toate astea? Simplu oameni buni: ăsta e jobul lui de a face bani, e vreo problemă!?

Nici nu ştii ce este mai revoltător la această atitudine şi la astfel de afirmaţii. Poate francheţea cu care ţi se spune verde-n faţă că eşti un fraier să cauţionezi moral guvernul ţării tale şi să crezi în politica transparentă. Pentru că dacă e să-l credem pe meşterul nostru de bani, doar naivii cred în democraţie. Sau poate mai agasantă este neliniştea provocată în suflet de o vagă intuiţie care îţi dă târcoale şoptindu-ţi că brokerul nostru ar putea avea dreptate. Oare să fie chiar atât de fals faptul că nu guvernele conduc ţările, ci marile corporaţii financiare care pun la înaintare păpuşari de ochii lumii? Sau poate cel mai trist şi provocator la declaraţiile brokerului nostru ar putea părea cultura individualismului crud care răzbate din spusele acestui om şi care are doar un singur mecanism motrice: egoismul de cavernă. Pentru că, după cum singur o spune, omului nu-i pasă dacă milioane de oameni sărăcesc atâta timp c