O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Centrale Europene a ajuns la Atena pentru a analiza ultimele măsuri anticriză luate de guvernul elen în vederea acordării tranşei de împrumut de 8 miliarde de euro. Potrivit administraţiei elene, fără aceşti bani, Grecia va ajunge în imposibilitatea de a-şi plăti sutele de mii de funcţionari publici până la jumătatea lui octombrie.
Publicaţia elenă „Kathimerini" speculează că delegaţia, cunoscută şi sub numele de troika, va debloca această sumă în urma noilor angajamente asumate de premierul Georgios Papandreou pentru reducerea cheltuielilor. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, a întărit ieri că soluţia problemelor economice din spaţiul comunitar trebuie să vină din interior şi a respins categoric „mutarea problemei Greciei în afara zonei euro". Astfel, pe ordinea de zi a parlamentelor din statele membre se află ratificarea reformării Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF). Prin acest proces, mecanismul de stabilitate financiară va pune la dispoziţia ţărilor afectate de criză un total de 440 miliarde de euro, faţă de 250, cât era până acum.
Dezvoltarea fondului va mări contribuţia Germaniei de la 123 miliarde de euro la 210 miliarde, iar, în ciuda reticenţei cetăţenilor, Bundestagul a votat deja dispoziţia. Până în prezent, 10 din cele 17 ţări membre au dat undă verde reformării EFSF. Finlanda, una dintre ţările care au votat deja extinderea Fondului de Stabilitate, cere, în plus, plăţi compensatorii pentru ajutorarea Greciei. Până la clarificarea încasărilor colaterale cerute de Executivul de la Helsinki, Atena a trecut la noi măsuri de austeritate, precum disponibilizarea unor funcţionari publici, reducerea salariilor bugetare cu 20%, tăierea pensiilor şi introducerea unui impozit imobiliar. O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Centrale Europene a aj
