Sprijiniţi de zidul Bibliotecii Naţionale, câţiva tineri ascultă manele. E ora 18:15, a început Noaptea Bibliotecilor, iar înăuntru răsună muzică de pian şi râsete de copii. La etajul al treilea al Bibliotecii Naţionale, o doamnă, economistă, care şi-a adus fetiţa în vârstă de 6 ani la eveniment, o priveşte cum face origami şi îmi răspunde la întrebări: „Nu am permis la nici o bibliotecă. Aveam la Cluj, la Universitară. Cumpăr multe cărţi şi există şi internetul, care oferă multă informaţie. Încerc să-i citesc Mariei cât mai mult, poveşti, dar şi despre astre, pentru că asta o interesează acum, şi voi căuta acest gen de cărţi la bibliotecă”. Jos, la sala cataloagelor, am întâlnit un grup de învăţătoare de la Şcoala nr. 130, venite împreună cu directoarea. Le întreb dacă au permis la vreo bibliotecă, iar directoarea exclamă cu stupoare: „Ei, aia e!”, şi îmi explică în continuare: „Acum avem internet şi găsim cărţile de cumpărat”. Camelia Pamfil, învăţătoare, spune că, în ciuda salariilor mici, îşi permite să cumpere câte o carte scumpă din când în când: „Odată existau cei 100 de euro daţi nouă, dascălilor, de stat pentru cărţi şi am rămas cu gândul la ei”. O întreb ce citeşte acum, iar răspunsul său, accidental poetic, mă amuză: „«Dragoste împotriva holerei», de Garcia Marquez”. Celelalte doamne nu aveau permis la vreo bibliotecă şi nici vreo carte începută.

La intrarea în Biblioteca Centrală Universitară era expusă şi putea fi răsfoită „Cartea roşie” a lui C.G. Jung, scoasă recent de Editura Trei. Doritorii puteau face un tur al Bibliotecii, care trece prin Sala Profesorilor, unde se află actul de înfiinţare a Bibliotecii, făcută din fondurile Casei Regale, prin Sala de biblioteconomie, unde scaunele sunt acoperite cu piele de Cordoba, iar geamurile sunt de cristal, prin Rotonda mică, unde pot fi consultate microfilme, microfişe şi DVD-uri. „Au ars şi colec