Ministerul Transporturilor pretinde că ar vrea să facă publice detaliile dar că Bechtel se opune. Guvernul spune că ar vrea să ne zică ce conţine noul contract, dar nu o poate face deoarece nu îi lasă americanii. Argumente similare au fost oferite în mai toate contractele şi documentele importante semnate în numele şi pe seama românilor de până acum. Aşa a fost şi în cazul contractelor de privatizare (spre exemplu Petrom), al celor de livrare de energie ieftină unor firme cu influenţă, al celor de achiziţionare de produse şi servicii strategice de la SUA sau ţări UE (Airbus, Boeing sau EADS) sau al rapoartelor de control privind cheltuirea banilor europeni la Ministerul Dezvoltării, secretizate recent de ministrul Elena Udrea.
Una spune, alta face
Paradoxal este că şeful Guvernului, Emil Boc, pe de o parte declară că doreşte desecretizarea contractelor care privesc bogăţiile şi resursele naturale naţionale, iar pe de altă acceptă (cel puţin) noi secretizări, precum în cazul modificării a contractului pentru Autostrada Transilvania. Sigur, nu e vorba de resurse naturale ci doar de bani publici.
De ce e importantă desecretizarea contractului?
Potrivit contractului iniţial, rezilierea acestuia nu poate avea loc oricând, oricum şi fără daune plătite Bechtel. Contractul prevede posibilitatea ca americanii să primească, pe lângă contravaloarea cheltuielilor suportate de ei cu întreruperea lucrărilor, chiar şi profitul pe care l-ar fi obţinut dacă acestea ar fi continuat. În plus, statul ar avea interdicţia să scoată la licitaţie timp de doi ani lucrările reziliate. Estimări anterioare ale miniştrilor Transporturilor arătau că România ar putea plăti 1-2 miliarde euro în cazul rezilierii. De aceea anunţul făcut recent de Guvern, cum că înţelegerea va fi reziliată, dar că americanii nu vor primi nimic din toate acestea a fost unul surp