Studenta americană a fost achitată de un tribunal din Perugia de acuzaţia că şi-ar fi omorât colega de cameră, pe tânăra britanică Meredith Kercher, pentru că aceasta a refuzat să participe la o orgie sexuală.
Procesul împotriva Amandei Knox a avut toate ingredientele necesare pentru a capta atenţia media internaţională: o victimă tânără, frumoasă şi naivă şi o presupusă ucigaşă rece şi atrăgătoare, cu un comportament sexual considerat „deviant" de către poliţia italiană. Un film şi mai multe cărţi au tratat deja crima - şi probabil că, după eliberarea lui Knox, vor urma şi altele.
Kercher a fost găsită pe 2 noiembrie 2007 în apartamentul pe care îl împărţea cu Knox: fusese violată şi apoi ucisă cu bestialitate cu zeci de lovituri de cuţit. Amanda Knox s-a numărat printre persoanele audiate de procurori, devenind în scurt timp, datorită comportamentului său aparent lipsit de compasiune, una dintre principalele suspecte. Singura dovadă împotriva sa era un cuţit găsit în bucătăria prietenului său, Raffaele Sollecito, pe lama căruia au fost descoperite fragmente din ADN-ul lui Kercher. De ajuns pentru juraţi pentru a o condamna pe Kercher, într-un prim proces care a avut loc în decembrie 2009, la 30 de ani de închisoare, deşi experţii consultaţi au conclus că proba ar fi putut fi contaminată. Însă nu dovezile, ci caracterul acuzatei au convins juriul: procurorii au numit-o „o diavoliţă", „o vrăjitoare" seducătoare, care i-ar fi convins pe prietenul său şi pe un alt cunoscut, Rudy Guede, să participe la o „orgie sexuală satanică" cu Meredith Kercher. Când aceasta a refuzat, Knox i‑ar fi cerut lui Guede să o omoare. Principalele probe pentru presupusa perversitate a lui Knox? Faptul că poseda un vibrator şi declaraţia unui alt inculpat că americancei i-ar plăcea „drogurile, alcoolul şi sexul fierbinte".
Iniţial, Guede nu i-a implicat pe Knox şi
