În plan psihologic această tehnologie revoluţionară a „răsturnat" comunicarea clasică, în care era nevoie să ne întâlnim pentru a ne vedea, pentru a vorbi, era nevoie să mergem la magazin pentru a cumpăra produsul de care aveam nevoie, era nevoie să cumpărăm din librarie cartea de care aveam nevoie, să mergem la cinema pentru a vedea un film. Este adevarat că încă nu au dispărut librăriile de pe faţa pământului, că încă ne mai face plăcere să ne plimbăm sau să ne gândim cu ce ne îmbrăcăm când mergem la petrecere, dar dincolo de aceste avantaje care ne permit să avem mai mult timp, mai multe informaţii, mai multă placere, mai multă comunicare, există şi o parte întunecată.
Încep să se contureze din ce în ce mai bine diferite manifestări psihologice şi chiar probleme al caror caracter trece de limita normalităţii.
Adolescenţii şi tinerii sunt cei mai afectaţi de „viaţa virtuală" care ajunge să o elimine tot mai pregnant pe cea reală până la extremă. Oare de ce e mai „simplă" sau mai „tentantă" această viaţă? Avem de-a face cu un stil de viaţă sau doar cu un substitut, un surogat pentru viata normala? Primul răspuns care ne vine în minte este tentaţia de a avea orice identitate, de a fi cine ai vrea în loc de cine eşti.
Adolescenţii se prezintă drept adulţi, având altă înfăţişare, alte ocupaţii, alte trăsături de personalitate. Este satisfăcător să te descrii ca fiind puternic, dezinvolt, matur în loc de lipsit de încredere în sine sau timid. Este adevărat că adolescenţii care se exprimă mai greu, care sunt timizi sau neîncrezatori, care au o imagine negativă despre ei înşişi cad pradă primii acestei tentaţii.
Prin internet, poţi flirta fără să te gândeşti cum te îmbraci, cum arăţi, fără a alege cum să te distrezi sau unde să mergi, fără a cheltui, fără teama că nu vei reuşi să scoţi câteva vorbe, că nu vei face faţă situaţiei.
Timpul pe care ad