Vom prezenta cîteva cărţi de proză scrise de autoare ce aparţin unor culturi şi civilizaţii diferite. Trei lucrări sînt romane-romane, a patra este o zguduitoare confesiune. Relatarea poveştii unei fete de 10 ani (da, nu este nici o eroare!) măritată cu forţa de tatăl ei, însă reuşind să fugă de soţ şi de măritiş şi ajungînd, la zece ani, nu din nou elevă, ci o femeie divorţată! O poveste foarte dură, dar şi o proză cu multă gingăşie, dincolo de dramatismul întîmplărilor. S-a întîmplat în Yemen, chiar în aceşti ani, cînd avem impresia că nimic nu ne mai poate atinge şi afecta. Dar să luăm cărţile la rînd.Poveşti de ieri sau de azi, dincolo de timp, spaţiu, etnii, religii, ideologii Cea mai cunoscută dintre autoarele selectate de mine este, de departe, turcoaica Elif Shafak. Sună cumva straniu cînd spui turcoaică, chiar dacă acesta este adevărul. Încep să funcţioneze imediat clişeele şi prejudecăţile, funcţionează imediat toată gama de imagini şi bagajul informaţional fixat în memoria noastră. Nimic mai fals decît o astfel de abordare. Născută la Strasbourg (în 1971), şcolită în copilărie şi în adolescenţă în Spania şi Franţa – părinţii diplomaţi, ceea ce deja e altceva decît un statut echivoc de imigrant –, trăieşte şi prin Turcia, unde practică şi un intens jurnalism, fiind extrem de activă şi aţoasă prin presa turcă de mare tiraj. Ca apoi să se stabilească în SUA, unde activează ca profesor la Departamentul de Studii despre Orientul Apropiat. O mare scriitoare, dincolo de restul detaliilor biografice. Am mai scris despre cărţile acestei prozatoare de mare forţă epică şi cu multiple virtuţi stilistice. Bastarda Istanbulului şi Sfîntul nebuniilor incipiente au fost scrise direct în engleză, de unde au apărut şi în limba română, constituind, realmente, o adevărată surpriză. Mai ales pentru cei care nu au prejudecăţi naţionaliste sau sexiste şi urmăresc cumva şi l