Agricultura românească pare a fi pe mâini bune. Străinii au cumpărat deja un milion de hectare din pământul fertil al României, adică peste 12%.

Ţăranul român priveşte totul de pe margine cu mirare - am face şi noi producţii bune, dar nu avem cu ce. În aceste condiţii, este posibil ca în câţiva ani, pe ogoarele patriei să nu se mai vorbească româneşte.

Spre exemplu, în comuna Cocora, din Ialomiţa, oamenii muncesc din greu, fac agricultura cum ştiu ei din moşi-strămoşi. Lângă ei, o maşinărie venită parcă din alte timpuri fuge de mănâncă pământul, la propriu.

Danezul Hans Paulsen a făcut mare vâlvă în comună de când a ajuns, acum patru ani. A cumpărat sau a luat în arendă peste 4.000 de hectare de teren şi face performanţă cu numai 14 oameni şi câteva tractoare cu sute de cai putere, aer condiţionat şi GPS.

"Tractorul se conduce singur, prin satelit, aşa că şoferul nu trebuie decât să fie atent la ce se întâmplă în spatele lui", explică danezul Hans Paulsen.

Şi italienii, cu mafia lor cu tot, ne cumpără în fiecare an mii de hectare de pământ. La Stăncuţa, în Brăila, un italian a luat peste 3.500 de hectare şi cultivă cu succes orez. Ei spun că hectarul costă acolo 2.000 de euro şi este foarte ieftin.

Străinii au cumpărat intensiv teren în ultimii zece ani, iar fenomenul pare abia la început.

"Dacă vindem câte un milion de hectare la zece ani, peste zece ani s-ar putea să ne trezim că nu mai aveţi interlocutori care să vorbească româneşte", a atenţionat Nicolae Sitaru, preşedinte la Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli.

Agricultura românească pare a fi pe mâini bune. Străinii au cumpărat deja un milion de hectare din pământul fertil al României, adică peste 12%.

Ţăranul român priveşte totul de pe margine cu mirare - am face şi noi producţii bune, dar nu avem cu