Fiind nepotul Cătălinei Buzoianu, nu a stat o clipă departe de lumea artistică, crescând printre actorii din Bucureşti. Este secretar literar la Teatrul „Maria Filotti" şi consideră că aceasta este meseria ce i se potriveşte ca o mănuşă, deşi pe când avea doar 19 ani, a plecat în capitală, la Facultatea de Filozofie, fiind convins că viaţa sa este printre artişti.
Deşi a crescut printre actori, în oraşul cosmopolit al lui Panait Istrati, în umbra regizoarei Cătălina Buzoianu, care-i este mătuşă, Ciprian a îndrăgit Bucureştiul, de îndată.
Povesteşte că acel ceva boem din aerul capitalei îi amintea mereu de copilărie. S-a înscris la cenaclul lui Mircea Cărtărescu, frecventa lumea artistică ca nimeni altul deşi se considera un student eminent la filozofie.
„La începutul anilor 1990, Bucureştiul avea un aeraparte. Pe atunci mergeam lacursurile lui Andrei Pleşu la Facultatea de Filozofie şi la Cenaclul lui Mircea Cărtărescu din barul Facultăţii de Litere. Îmi plăceau întâlnirile cu pictorii, cu muzicienii, actorii, oamenii de litere", povesteşte Ciprian Buzoianu.
Ulterior, a optat pentru Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale", din Bucureşti, şi chiar a ales să rămână în acest domeniu pe viaţă.
În 2010, s-a întors la prima sa dragoste: Brăila. Consideră că aşa a fost să fie deşi îl încearcă niscaiva nostalgii. „Deşi nu mă cred un nostalgic şi nici nu sunt, trebuie să spun că mă deranjează super tehnologizarea din zilele noastre. Înainte, spiritualitatea însemna 80 la sută, iar tehnologia doar 20 la sută, însă acum raporturile s-au inversat. Din nefericire, era în care trăim e una robotizată, dar sunt convins că generaţiile următoare vor reveni sub semnul spiritualităţii", mărturiseşte interlocutorul nostru.
Antecedente în presă
În ciuda aversiunii pe care o are faţă de
