Comisia pentru Aparare si Securitate a Adunarii Parlamentare a NATO, reunita la Bucuresti, a avut o sesiune sambata, in care parlamentarii Aliantei au adresat intrebari, mai ales in privinta scutului antiracheta, iar raportorii si expertii au raspuns.
Principala problema a fost cea referitoare la functionarea scutului antiracheta, ce fel de interceptoare are si cum schimba echilibrul geopolitic in aceasta regiune a lumii.
Reprezentantul Departamentului Apararii din SUA, Bradley Roberts, a explicat de ce scutul nu e indreptat impotriva Rusiei si de ce nici macar radarul nu o poate supraveghea in totalitate.
"Ingrijorarea e fata de posibilitatea ca SUA sau Occidentul sa loveasca primii intr-un razboi nuclear si sa aiba un sistem antiracheta care sa-i apere. Avem un raspuns bun - apararea antiracheta depinde de un radar care se uita intr-un loc anume. Nu ne putem uita la Rusia cu el, pe tot teritoriul, poate sa lanseze rachete din multe parti, de unde sa nu le vedem. Niciodata nu va privi peste toata Rusia
E vorba si de viteza - cand o racheta e lansata din centrul Rusiei - cand o vedem, va fi deja in aer, nu o vom putea prinde, nu vom avea rachete suficient de rapide. Poate intercepta rachete cu raza medie si scurta din Orientul Mijlociu, dar nu pe cele cu raza lunga ale Rusiei", a spus americanul.
Replica parlamentarului rus Surinkov: "Daca nu poate intercepta rachete rusesti si nu acopera Rusia, de ce nu pune America asta pe hartie?". Oficialul de la Moscova a subliniat ca tara sa e nemultumita, intrucat nu mai are un avantaj in domeniul armelor nucleare strategice, iar acum statele europene refuza sa semneze un acord privind armele conventionale.
Raportorul olandez Raymond Kops i-a raspuns ca nu e nevoie de garantii ca statele NATO nu vor ataca Rusia, intrucat ele exista deja, in Actul Fondator