Iubitor de neam şi de dreptate, Ştefan cel Mare a clădit multe mănăstiri în Bucovina, fiecare sfânt lăcaş având povestea lui. Însă când vine vorba despre cea mai veche biserică păstrată, dintre toate ctitoriile domnitorului Moldovei, trebuie să poposeşti la Pătrăuţi, unde vei găsi un adevărat giuvaer.

La doar 10 kilometri de Suceava se află pitorescul sat Pătrăuţi, cunoscut în documente încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, aşezare întemeiată pe la 1330 de un anume Pătru, după cum i-a rămas şi numele. Aici, la Pătrăuţi, am descoperit un sfânt lăcaş aparte, asemenea unei cetăţi, ce odinioară făcea parte din ansamblul singurei mănăstiri de maici ctitorite de Ştefan cel Mare, unde erau oblojite rănile vitejilor oşteni, betegiţi în luptele purtate în preajma Cetăţii de Scaun a Sucevei.

Ne-a fost ghid tânărul paroh al Bisericii Pătrăuţi, preotul Gabriel Herea, care ne-a călăuzit paşii aşa cum se cuvine, dar mai ales cu har, atrăgându-ne atenţia spre ceea ce trebuia neapărat să vedem dar mai ales să înţelegem. Ne spune că în toamna anului 2003, sub îndrumarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, la Pătrăuţi au fost demarate ample lucrări de restaurare. Aşa au fost scoase de sub praf şi fum suprafeţe de frescă de o inestimabilă valoare artistică şi istorică. Suntem norocoşi, abia au fost date jos schelele, astfel că putem observa pictura splendidă. Înainte de a păşi în sfântul lăcaş, ne-am oprit în prag, cu luare-aminte la scena „Judecăţii de Apoi”, ce încadrează portalul gotic de intrare în biserică. Este monumental războiul dintre îngeri şi demoni pentru judecarea oamenilor. Demonii încearcă să încline balanţa către iad, dar fără succes. Balanţa este pictată mai grea către Rai, ca un îndemn spre nădejde pentru cei care aflaţi în faţa bisericii, care au şansa să pornească pe drumul cel bun.

„Pictura exterioară a fost descoperită în anii ’80 ai secolului tre