In 24 martie 2010, a fost facut public un protest al judecatorilor privind modul de actiune al Consiliului Superior al Magistraturii in legatura cu implicatiile etice puse in discutie de “cazul Voicu”, precum si fata de arbitrariul si lipsa de transparenta a numirilor la ICCJ.

Petitia intitulata „Integritate si demnitate” a fost semnata in zilele urmatoare de un numar de peste 400 de judecatori si sutinuta puternic de societatea civila si media.

A fost  pentru prima data cand magistratii militau  pentru curatenie din interior, afirmand ca avem mari vulnerabilitati in sistem, care trebuie radical si urgent remediate. Protestul a pornit de la un scandal de coruptie intens mediatizat, scandal in care a fost implicat presedintele de la acea vreme al sectiei civile a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In cuprinsul unui material publicat cu cateva zile inainte de semnarea petitiei, o echipa de trei judecatori publica un manifest „ Justitia din spatele „cazului Voicu” (http://cristidanilet.wordpress.com/2010/03/21/justitia-din-spatele-cazului-voicu/). Se preciza de la inceput ca „ nu vorbim de fapte dovedite, ci doar de aparenta lor publica (…), precum si de persoane aflate pe deplin sub protectia juridica a prezumtiei de nevinovatie si chiar a celei morale de onorabilitate.”  S-a reprosat Consiliului Superior al Magistraturii ca ar fi trebuit sa reactioneze imediat ce ar fi aflat de existenta unor cercetari privind fapte de coruptie la nivelul ICCJ, prin demararea procedurilor disciplinare. Sau, cel putin sa fi avut o pozitie oficiala de delimitare de practicile situate in afara statutului magistratilor si a codului deontologic. Citez in continuare din cuprinsul articolului, fiind in totalitate de acord si cu continutul acestuia: “scandalul de la varful justitiei romane, inca neconsumat integral, consfinteste in mod evident esecul politicilor de recr