Foto: Thinkstock O zi obişnuită la serviciu. Am plecat de acasă în grabă şi am „sărit” peste micul dejun. Dar nu am uitat să luăm o cafea la pahar, de la automatul de la parterul blocului. Ni se face foame. E totuşi dimineaţă, aşa că mai luăm o cafea şi o brioşă mare. Prânzul ne dă târcoale. Ronţăim nişte covrigei şi ne vedem în continuare de treabă. După-amiază ne simţim obosiţi şi ameţiţi. Dăm o fugă la magazinul de peste drum şi ne luăm un sandviş. Şi un energizant. Ne întoarcem la muncă.
Dacă te regăseşti şi tu în această descriere, atunci îţi urăm „Bine ai venit la stiul de viaţă ocupat!” – unde combinaţia de stres ridicat şi alimentaţie nesănătoasă ne transformă în nişte oameni obosiţi şi bolnavi. Obezitatea, bolile de inimă, diabetul zaharat şi steatoza hepatică (ficat gras) sunt numai câteva dintre bolile la care ne expunem, explică medicul Adrian Copcea, medic specialist nutriţionist-diabetolog din Cluj-Napoca.
Mic dejun până în ora 10:00
Micul dejun trebuie să fie una din cele trei mese importante ale zilei.
Doctorul Adrian Copcea explică de ce.
Lipsa micului dejun, una din cele mai frecvente erori în rândul românilor, se însoţeşte adeseori de lipsa prânzului şi înlocuirea acestuia cu gustări, adică ceva de ronţăit: produse de patiserie, dulciuri rafinate, produse sărate, biscuiţi şi alte soluţii de moment. Acestora li se alătură, frecvent, sucurile îndulcite cu zahăr, care pe moment furnizează energia de care persoana simte că are nevoie. Acest tipar alimentar poate fi limitat dacă ziua începe cu un mic dejun echilibrat. Micul dejun este alcătuit în funcţie de caracteristicile persoanei. Nu există un mic dejun ideal, valabil pentru toată lumea. Unor persoane li se potriveşte micul dejun de tip american (cereale + lapte sau cereale + iaurt), altor persoane li se potriveşte micul dejun european (pâine prăjită + unt + gem + lap
