Confruntările violente de la Cairo dintre copţi (creştinii din Egipt) şi forţele de ordine, soldate cu 24 de morţi, au relansat temerile de agravare a tensiunilor religioase şi politice într-o ţară cu tranziţie politică fragilă, de la căderea ex-preşedintelui Mubarak.

Premierul egiptean a reunit ieri de urgenţă guvernul, a doua zi după cele mai sângeroase violenţe care au avut loc în centrul capitalei Cairo după revolta ce a dus la căderea preşedintelui Hosni Mubarak, în februarie. În centrul metropolei a fost decretată o încetare a focului între orele 2 şi 7 pentru a se restabili calmul, iar securitatea a fost întărită în jurul Parlamentului, al sediului Consiliului de Miniştri şi al Muzeului Arheologic. Cel puţin 40 de persoane au fost arestate în urma confruntărilor din noaptea de duminică spre luni dintre copţi şi forţele de ordine, confruntări violente soldate cu 24 de morţi şi peste 200 de răniţi. Totul s-a petrecut în timpul unei manifestaţii paşnice a copţilor, organizată pentru a protesta faţă de incendierea unei biserici în guvernoratul Assuan. În cursul nopţii, premierul Essam Charaf a cerut creştinilor şi musulmanilor să dea dovadă „de reţinere" şi să nu cedeze „apelurilor la revoltă".

„Ceea ce se petrece nu sunt confruntări între musulmani şi creştini, sunt tentative de a provoca haos şi revoltă", scrie premierul pe Facebook, iar pentru agenţia Mena a declarat că este vorba de „un complot pentru a îndepărta Egiptul de alegeri" şi a apreciat că ţara se află „în pericol". Începând din 28 noiembrie urmează să aibă loc primele alegeri de la plecarea lui Mubarak, dar modalitatea desfăşurării acestora face obiectul dezacordurilor şi există convingerea că vor fi marcate de violenţe. Armata, care deţine puterea de la demisia lui Mubarak sub presiunea străzii, nu a transmis încă un calendar precis de remitere a puterii către civili, promisă după al