RL - ediţia de SE vă prezintă a doua parte a articolului-document despre tulburătoarea istorie a Tomisului, una dintre cele mai înfloritoare cetăţi de la malul Pontului Euxin.
Arheologii au descoperit, de-a lungul timpului, mai multe construcţii romane, deosebit de importante pentru a înţelege vechiul Tomis. Edificii cu caracter public situate în spaţiul intra muros al oraşului antic sunt cele şapte basilici creştine identificate până acum de către arheologi. În sectorul de Vest (actualul parc arheologic delimitat de zidul de incintă roman târziu) se ridica „basilica mare", cu o suprafaţă de 48,10x23,45 m. Cel mai important element de construcţie este cripta în formă de cruce, împărţită în şapte compartimente care comunicau între ele. În criptă se ajungea printr-un culoar în trepte de marmură, lung de 7,5 m. Pereţii tencuiţi ai criptei erau acoperiţi de picturi, din care n-au mai rămas decât urme slabe. S-au descoperit fragmente de fusuri de coloană, de capiteluri, plăci de cancelli şi din placajul de marmură al pereţilor. Basilica îndeplinea probabil funcţia de catedrală a oraşului în sec. VI d.Hr.
La circa 35 de metri de ea se află „basilica mică", lungă de aproximativ 35 de metri. În apropiere de faleza înaltă a portului s-au aflat ruinele unei basilici creştine suprapusă de clădirea Colegiului Naţional Mihai Eminescu. Din construcţia antică s-au descoperit numai fragmente din zidul de Est şi un culoar care conduce spre cripta de sub altar. „Probabil aceasta va fi fost catedrala Tomisului în a doua jumătate a sec. IV d.Hr. şi poate chiar prima basilică episcopală a Scythiei Minor", apreciază dr. Livia Buzoianu.
Altă basilică era situată la intrarea portului actual (Poarta I). Dezvelită parţial, ea are lungimea de 24 m. Monumentul, compus, se pare, dintr-o singură navă, a fost construit în sec. V-VI d.Hr., în interiorul unui edificiu mai mare.