Dacă la nivel european estimările pentru următorii zece ani arată că cererea de produse petroliere va scădea cu 8%, pentru România prognozele arată o creştere de 9%.
Cu 314 kilometri de autostradă, mai puţini decât au bulgarii sau ungurii, dar cu 273 de kilometri în execuţie şi cu planuri de circa 1.000 de kilometri până în 2020, România bifează la atractivitate pentru petrolişti, pentru că mai multe drumuri înseamnă printre altele şi mai multe benzinării.
"Este de subliniat faptul că mulţi investitori străini încearcă să intre pe piaţa petrolieră din România ţinând cont de fluctuaţiile din piaţa internaţională a preţului petrolului. Ar mai fi loc pe piaţa de petrol şi gaze din România pentru noi competitori care ar putea avea un efect bun ţinând cont de monopolul exercitat de cele patru companii petroliere mari, Petrom, Rompetrol, Lukoil şi MOL, prin creşterea calităţii produselor petroliere şi prin implementarea unor noi standarde comerciale", spune Bryan Jardine, managing partner în cadrul casei de avocatură Wolf Theiss.
NIS, cea mai mare companie petrolieră din Serbia, controlată de ruşii de la Gazprom, şi firma de stat azeră SOCAR sunt jucători care şi-au anunţat oficial anul acesta planurile de a se dezvolta în România.
"Un scenariu bazat pe o dezvoltare semnificativă şi accelerată a infrastructurii de tip autostradă ar putea susţine un caz economic posibil pentru un nou intrat, în condiţii de licitaţie", a declarat Cristina Filip, partener în cadrul casei de avocatură PeliFilip. Dincolo de această posibilitate, ar mai fi una, respectiv o posibilă achiziţie. "Pe infrastructura de transport actuală, întrucât penetrarea teritorială este deja realizată de un număr de jucători mari, o nouă intrare pe piaţă este mai probabilă prin preluare dacă unul dintre jucătorii actuali decide înstrăinarea activităţii de distribuţie sau dacă modelul de c
