Reglementările stufoase al UE şi ale altor state din afara acesteia, multitudinea standardelor interne ale producătorilor de anvelope, marketingul produselor dar şi tendinţa unor producători europeni de a îmbrăţişa standardele americane au dus la prezenţa pe piaţa românească a unei multitudini de tipuri de anvelope ce încurcă alegerile făcute de automobilişti.
Trebuie ştiut însă că, potrivit legii 161/2011, după data de 1 noiembrie va fi sancţionată "conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, fără ca acesta să fie dotat cu anvelope de iarnă". Deci o primă concluzie este că acestea sunt obligatorii doar dacă starea carosabilului impune folosirea lor.
Potrivit OG 5/2011, actul legislativ iniţial ce a fost aprobat prin legea 161, anvelopele de iarnă sunt definitive ca fiind cele "omologate conform Directivei 92/23/CE a Consiliului din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor şi ale remorcilor acestora, precum şi montarea lor, Regulamentului Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) nr. 30 sau Regulamentului Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite CEE-ONU nr. 54, după caz."
Toate aceste reglementări dau o definiţie comună anvelopei de iarnă, anume aceasta fiind cea care este inscripţionată M+S, M.S sau M&S (lb.engleză - mud and snow, noroi şi zăpadă). Reglementările europene nu fac nicio precizare privind obligativitatea prezenţei pe anvelopele de iarnă a altor simboluri, precum un fulg de zăpadă suprapus pe profilul unui munte, etc. Aceste reglementări mai precizează că anvelopele de iarnă "sunt cele ale căror amprentă, materiale şi structură sunt proiectate în primul rând pentru a obţine pe zăpadă performanţe mai bune decât cele normale, în sensul iniţierii şi menţinerii mişcării vehiculului". În fapt un producător importan