După ce Dobrogea a fost inundată de proiecte şi de intenţii de investiţii în parcuri eoliene, şi deja sunt funcţionale "mori de vânt" cu o capacitate instalată apropiată de cea a unui reactor de la Cernavodă, oamenii din industrie spun că energia solară va fi noua tendinţă fierbinte în domeniul regenerabilelor. Motivele sunt simple: tehnologia se ieftineşte rapid, producţia de energie este predictibilă, iar schema de sprijin este foarte generoasă.
"Până acum au fost mai mulţi factori care au împiedicat dezvoltarea acestui tip de proiecte. Tehnologia era foarte scumpă, iar legislaţia de sprijin nu permitea recuperarea investiţiilor în timp util", spune Cristian Secoşan, directorul general al Siemens România.
El spune că dacă în urmă cu doi ani de zile, pentru a monta panouri fotovoltaice cu o capacitate de 1 MW un investitor trebuia să scoată din buzunar aproximativ 3 milioane de euro, acum costurile au scăzut chiar până la 2-2,5 milioane de euro, iar tendinţa de scădere a preţurilor se menţine în continuare.
Dincolo de acest lucru însă, factorul determinant care i-a ţinut departe pe investitori de proiectele fotovoltaice a fost schema de sprijin care nu permitea realizarea unor proiecte rentabile.
Care este schema de sprijin?
În România, la fel ca în toate ţările membre ale UE care au ales promovarea energiei regenerabile, guvernele au venit cu anumite scheme de sprijin.
Cum proiectele de energie verde sunt mai costisitoare faţă de cele convenţionale iar la nivel european s-au stabilit ţinte privind ponderea energiei regenerabile până în 2020, statele au fost obligate să promoveze anumite scheme-suport pentru investitorii din acest domeniu.
În cazul României s-a mers pe varianta certificatelor verzi. În prezent, fiecare MWh de energie verde produs este recompensat cu un certificat a cărui valoare variază în intervalul 2
