Expoziţia Boema. Tânăra artă clujeană interbelică, organizată în perioada mai-iulie 2011 la Galeria Quadro din Cluj, a lăsat în urmă un catalog, rezultat al unor cercetări îndelungate. Ea propunea un close-up asupra activităţii cîtorva pictori şi sculptori din prima generaţie formată la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj în perioada studenţiei lor şi imediat ulterior (prima jumătate a anilor ’30). Decuparea şi rememorarea acestui fragment al trecutului devine un prilej de a interoga şi reconfigura discursuri şi naraţiuni istoriografice. Selecţia expoziţiei a adus împreună legende locale precum Tasso Marchini sau Szervátius Jenö, artişti deveniţi cunoscuţi mai degrabă în alte contexte, ca Ion Vlasiu sau Eugen Gâscă, profesori de la {coala de Arte, Romul Ladea, Catul Bogdan, Szolnay Sándor, Aurel Ciupe şi figuri rămase în umbră sau uitate ca Ştefan Gomboşiu, Fülöp Antal Andor, Letiţia Muntean, Traian Bilţiu-Dăncuş.

Fără a constitui propriu-zis un grup artistic cu program şi „carnet de membru“, legăturile dintre ei sînt multiple: nu este vorba numai de studenţia petrecută sub îndrumările aceloraşi profesori, ci şi de prietenie şi de un mod de viaţă comun. Activitatea lor artistică se petrecea între Academia de arte frumoase şi „Boema“, casa locuită de cîţiva artişti, botezată astfel de Ştefan Gomboşiu şi loc de întîlnire a întregii generaţii. Se poate spune aşadar că titlul desemnează atît un loc concret, cît şi natura relaţională pe care acesta o găzduia. Tocmai în virtutea celei din urmă, expoziţia a încercat să identifice şi să arate, fapt reluat şi de discursul imaginilor din catalog, teme, maniere, stiluri, modele, genuri artistice comune.

Catalogul cuprinde introducerea lui Székely Sebestyén György, organizatorul expoziţiei, un studiu de Ioana Vlasiu, alături de o secţiune documentară consistentă, care pune la dispoziţie surse de epocă