„Mormântul păsării de aur”, romanul scriitoarei Elizabeth Peters, este un thriller istoric care oferă o sumedenie de informaţii despre Egiptul antic şi despre una dintre cele mai mari descoperiri arheologice de până acum. Nici nu-i de mirare! Pe autoare a interesat-o toată viaţa egiptologia.

Faraonul Akhenaton a domnit între 1379 şi 1361 î.Cr., a înlocuit religia politeistă tradiţională cu una în care se adora un sigur zeu – Aton, a mutat capitala de la Teba la Amarna, a fost căsătorit cu frumoasa regină Nefertiti. Urcat pe tron la vârsta de 9 ani, fiul său, Tutankhamon, a revenit la vechea credinţă, dar, murind la numai 18 ani, n-a avut timp să se remarce prin isprăvi deosebite. Şi totuşi a devenit mai faimos decât tatăl lui.

Motivul? În 1922, arheologul Howard Carter, finanţat de lordul Carnarvon, i-a localizat mormântul, singurul sepulcru din Valea Regilor rămas neprofanat şi nejefuit, astfel încât uimitoarele artefacte adăpostite acolo au fost scoase la lumină şi ne încântă şi astăzi.

În naraţiunea sa, Elizabeth Peters evocă zilele de entuziasm şi febrilitate care au urmat acestei descoperiri. Dar autoarea nu se mulţumeşte să-i descrie la lucru pe savanţi, muzeografi, experţi, funcţionari însărcinaţi să vegheze ca fabuloasele comori scoase la iveală să nu fie înstrăinate, desenatori, fotografi, salahori. Locul respectiv atrage imediat, ca un magnet, cohorte de ziarişti, de spioni, de criminali şi de hoţi, sau, pur şi simplu, de curioşi. În această viermuială, toţi se suspectează între ei, toţi urmăresc ori glorie, ori bogăţie.

Acţiunea cărţii este centrată pe evenimente de o gravitate deosebită. Unele dintre personaje sunt implicate într-un vast complot în care se vizează asasinarea lui Fuad, regele Egiptului, a lui Feisal, regele Irakului, şi a Lordului Edmund Allenby, Înalt Comisar Britanic în ţara piramidelor. „Febra arheologică” ascun