Pe masura ce cresc si incep sa inteleaga ce se intampla in jurul lor, in mica lume in care traiesc deocamdata, copiii vor sa afle, pun intrebari, sunt curiosi si "de ce"-urile lor curg zilnic, nemilos, cu sutele.
Este foarte dificil sa-i vorbesti unui copil despre lucruri abstracte la o varsta frageda, dar exemplul personal, ceea ce vede si aude in casa, contribuie foarte mult la primele notiuni despre credinta.
Copilul trebuie sa stie ca are un inger pazitor care i-a fost daruit de Dumnezeu inca de la venirea lui pe lume care-l apara si il ajuta sa fie sanatos si, pentru inceput, se recomanda aceasta rugaciune:
"Inger ingerasul meu, ce mi te-a dat Dumnezeu,
Totdeauna fii cu mine si ma invata sa fac bine.
Eu sunt mic, tu fa-ma mare,
Eu sunt slab, tu fa-ma tare,
Totdeauna ma insoteste si de rele ma pazeste.
Amin."
Seara, asaza-te in genunchi si spune rugaciunea impreuna cu copilul si, daca nu vrea s-o spuna, desi o stie, nu-l obliga, ca sa nu interpreteze ca aceasta ar fi pentru el o pedeapsa. Cu timpul, o s-o spuna singur, chiar fara sa fie rugat.
Invata-l pe copil sa vorbeasca frumos, sa fie ascultator, sa fie cuminte si sa faca fapte bune. De fapt, aceasta si este esenta credintei, a face fapte bune, pentru ca nu-i credincios cel care merge toata ziua la biserica, ci cel care intelege suferinta si durerea aproapelui si-i poate darui, spre alinare ori bucurie, cate ceva din putinul pe care-l are.
Si pentru ca multe obiceiuri se deprind din copilarie, de acasa, in multe familii se obisnuieste sa se spuna o rugaciune de multumire, mai ales, de sarbatori, la masa, cand sunt prezenti toti ai casei. De regula, acest lucru il face seniorul familiei sau copilul, cel mai mic membru. Incurajeaza copilul sa spuna rugaciuni, nu rade si nu-l certa daca greseste, corecteaza-l cu