Peste 200 de imobile din centrul istoric al Timişoarei, unele fiind monumente protejate, au fost transformate în ultimii 15 ani în veritabile palate ţigăneşti. La fel, Aleea CFR este dominată de palate noi, cu 20 sau chiar 30 de camere, toate aparţinând celor câteva clanuri ale "romilor de catifea" din Timişoara. Oraşul este stăpânit, în mare parte, de familiile extinse ale doi dintre cei mai proeminenţi lideri ai acestei mafii: Ionelaş Cârpaci şi Vişinel Stancu, veşnici rivali, cât şi de clanul Stancu. În 15 ani, aceştia au reuşit să ocupe la propriu, uneori cu acte legale, alte ori cu falsuri, cele mai scumpe vile din centrul istoric al Timişoarei, dar să se împroprietărească şi cu terenuri pe care au apărut hoteluri şi vile.
Spre deosebire de clanurile ţigăneşti din sudul ţării sau din Ardeal, romii timişoreni evită cât pot bătăile de stradă şi altercaţiile cu autorităţile. Motivul îl reprezintă discreţia absolut necesară şi buna cooperare cu oameni-cheie din Primăria Timişoara, dar şi cu magistraţi şi procurori şi chiar cu unii poliţişti, de la simpli agenţi la ofiţeri de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate. Modul lor de operare în a pune mâna pe imobile este folosirea de interpuşi, avocaţi şi notari. Asta pentru că majoritatea romilor din Timişoara au dublă cetăţenie româno-germană. Ionelaş Cârpaci, primul lider al romilor cercetat pentru escrocherii financiare şi imobiliare, fals şi uz de fals în înscrisuri oficiale, are de exemplu şi buletin de Germania. Acelaşi om, aceeaşi fotografie, însă o altă identitate: Johann Sandner, cu reşedinţa în Germania. Aşa se explică de ce sutele de membri ai acestor clanuri vin acasă, la Timişoara, doar de două-trei ori pe an: de Sărbători sau la nunţi, botezuri şi înmormântări în familie. Atunci, pe străzile oraşului apar zeci de maşini de lux, de la BMW şi Mercedes, la cei modeşti